About friendship..

Acel moment.. când ai nevoie de cineva, când vrei să dispari de pe lume, motivul nu-l știi.. sau poate că da, dar.. ți-e greu să-l spui. Nu există multe lume care te va putea înțelege prin ce treci, sau prin câte ai trecut. Acel sentiment când simți că pierzi ce-ai mai de preț, mai rău de atât acel sentiment în care simți că te pierzi... pe tine. Nu mai constați că te-ai născut, sau că ai unele persoane care te iubesc, te gândești doar că.. ceea ce ai crezut că vei pierde, era pierdut demult. Acel moment în care.. simți acei spini ce ți se infing în coaste, și.. ca și cum cineva ți-ar zâmbi făcându-ți asta. Dar, niciodată nu constați, sau realizezi, că cineva la care nicioata nu te-ai așteptat, că va fi acolo să.. te ia in brațe, să îți zică ”totul va fi bine, numai plânge”.. este și va fi mereu. Acea persoană, care nu te-a judecat după aspectul fizic, și s-a uitat la ceea ce ai tu în tine, la sufletul tău.. care încă este un copil. Niciodată nu vom realiza persoanele care chiar țin la noi, și uneori prin asta pierdem tot ce ne-am dorit defapt, fără să realizăm că ceea ce noi ne dorim, el te așteaptă.. chiar acolo la un colț de tine. Asta am realizat eu, în unele momente.. persoana la care niciodată nu m-am gândit că mă va înțelege vreodată, s-a dovedit.. a-mi fi arătat ce simte și ea, prin a mă înțelege pe mine. Niciodată, nu poți forța pe cineva să te înțeleagă, dar brusc, apare. Fără să îți dai seama, ea va fi mereu acolo cu tine, dându-ți o mână să te salveze de la căzătură... Și brusc, o iubești.